fluturi de hârtie



nu pot să șterg nimic din ce n-am scris
eu am mimat
cuvintele din versuri
un câine mut a
tot lătrat în mine
a așteptat ca
tu   
să ștergi ce ai pictat 
cu pensule din aripi de îngerdemon
din sângerii culori și obiecte stranii
din  negre - găurite mașinării găsite
în podul cu memorii
cu aspre  vise lungi
ești peștișorul bleo
din propriul tău juvelnic
doar  fluturi de hârtie
arunci 
însemne de adânc dispreț
eu am poeme în liziera vocii
eșantioane  albe - roșii ... strânse
la bariera limbii
și aici
vin animalele
ce stau
la pânda zilei
mai mușcă
carnea  albă
mai  latră
cu cerul gurii indigo.





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Noi